Maraton Riga — May 20, 2016
Stiti vorba aia : cand a zbura porcu? Cu siguranta, dar pe noua vorba: cand a zbura Mielu?
Eram din noi printre nori, gata, focusat pe urmatorul maraton, vream sa dau si eu din aripi, sa ajung mai repede, dar n-am putut.
Sambata 11 Pm: ne pare rau, dar camera dumneavoastra are o problema! OK… dar, va mutam in alt hotel. Ok. Eram resetat, intram in atmosfera de maraton, putea pica si o bomba atomica langa mine, o opream pe piept si sut! Nimeni si nimic nu ma poate reseta din starea respectiva. Ba da, sunt un mincinos, dar nu va spun, e doar o gluma intre mine si dragii mei cutezatori.
Canta Grigore Lese: O mai face un joc si cu ajutorul lui Dumnezeu ne-om duce.. Era 6 dimineata si din pat cu ochii inchisi ii raspund lui Grigore: nu joc ci maraton. M-am echipat si la 8 eram la cursa, ploaia se oprise, rigarenii cu mici cu mari se adunasera la start. Ioi ce dor mi-a fost de start, cand aud 5,4,3,2,1.. poc start. Dai cu adrenalina in mine. Recunosc, sunt dependent de adrenalina si de traseele de maratoane. Acolo parca sunt alt om, fara griji, fara frustrari, fara fara multe, care-l trag pe om in galeata plina de raci, din care nu mai poti iesi, sau iesi f f f greu.
Chiar avusem un gand, Cel de Sus chiar a fost maratonist, aproape pana dupa pranz, a tinut norii, sa nu se reverse asupra noastra, dar dupa, clar vre-un aiurit de inger a uitat robinetu deschis la nori. Doamne si ce dus si ce frig. Au inceput sa apara masinile de salvare pe traseu, dar cui ii pasa…
Dupa mine, pana la capat! This is Sparta!
Aceste au fost cuvintele, si poc, am fost imortalizat pe vecie, pe pelicula. Oare ce o fi inteles oamenii din spatele meu.
Fuga e gata, maratonul la fel, imi plec capul si imi iau medalia. Acesta este iar un moment care-mi imi place tare tare tare mult.
Oi, sunt iar intre nori, nu vreau sa ma intorc pe Pamant! Nuuuuuuuuuu! Ma impingeau stewardesele sa ies din avion….dar no #cuSmereniePrinLume merge inainte!
Ciuz
Elu
ps: Anul acesta trebuie sa schimb prefixul!