K42 Maraton, impresii, impresii

Maraton SwissAlpine — July 31, 2014

Ploua deja de o noapte si o zi, eram ud tot la start, si totusi inima ardea sa fac al doilea trail-maraton pe anul acesta. Nu mai aveam rabdare, am o misiune, misiunea mea e Pana la capat, oriunde va fi acel capat!

Pe muzica de a cuceri Paradisul, incepeam al 27-lea maraton. Primii 7km au fost plini de entuziasm pentru toata lumea, pana a inceput urcarea spre Sertig. Cu cat ne apropiam mai aproape de varf, cu atat grupul compact de alergatori se rasfira. Ma simteam din ce in ce mai obosit, dar imi placea din ce in mai mult ce vedeau ochii mei, in plus ma grabeam spre finish, si nu era o capra neagra

Ajuns in varf, m-am alarmat un pic, foarte multi alergatori, echipati necoresponzator petru 4grade Celsius, ploaie continua, vant puternic, si altitudine ridicata, se retrageau in cabana din Sertig. Pentru prima data am vazut cum oamenilor li se face rau de la altitudine, isi pierdeau echilibru, le curgea sange din nas si urechi, pfew…M-am oprit si baut o supa instant fierbinte cu un gust de chimicale, dar m-a incalzit. Am facut o poza cu varful.

Efectul altitudinii la mine a fost diferit: eu auzeam cantand This land is mine!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Pe traseul ce a urmat, m-am luat la vorbe cu un suedez, mi-a zis ca la 61 de ani a facut 1 maraton, la 62 , doua, la 63 trei si radea ca are 64 de ani acum si cu k42 era al doilea maraton pe anul acesta. L-am lasat in urma, cand am trecut un raulet tare involburat si parca pus sa intimideze oamenii tot mai mult, l-am auzit strigand: This is not a race, this is a chase!!! M-am intors razand si i-am zis: This is a chase with yourself! Odin is looking to you now! Hahahahahaha!!! S-a amuzat si el de gluma dar ploaia i-a scurtat rasul.

A venit si momentul coborarii, papucii mei au facut toti banii. Pe fiecare alergator pe care-l depaseam ii ziceam sa se grabeasca ca locurile la lap dancing in Davos sunt limitate. Am intrat in Davos, si mai erau 5 km, m-am oprit la un punct de alimentare si am cerut un submarin si o tigara, evident ca nu aveau decat banane, si cola fierbinte. Pot sa recunosc ca a fost pentru prima data cand am baut asa ceva.

Mai aveam un pic si nu-mi venea sa cred ca terminam, incurajarile celor de pe traseu m-au facut sa accelerez, mie asa mi se parea, dar de fapt eram doar un miel obosit. Apoi a urmat medalia, apoi a urmat o liniste si o multumire. Ploaia, oboseala, altitudinea, cele 3 grade, nu m-au intimidat sa termin K42 SwissAlpine Marathon. Deja ma gandeam la urmatoarea provocare…

Ciuz
Elu

ps: Ah da! Jurnalul de cursa al organizatorilor:

“Never in the history of the Swiss Alpine there was continuous rain,” OC president Andrea Tuffli said after the 29th edition of the Mountain Race Classic. The awkward conditions also had an effect on the times. “The participants were running very careful,” Tuffli found in several eye certificates in different places. “They deserve a big compliment -., Not least because they were well equipped and laid a good attitude to the day” Making the best of the situation, was the motto.
The OC chief is happy that the Swiss Alpine could be performed without significant accidents. “Despite the continuing rainfall, there was no Rüfenniedergänge. Moreover, we were spared from a strong cooling with snow, and there was little wind “From a medical perspective, the Tuffli reported the following:” From seven to hospital trained runners respectively runners were six discharged on the same day. One participant suffered an arm fracture and had to undergo surgery. ”

Sursa : www.swissalpine.ch